Sfintele Pasti – obiceiuri si traditii romanesti

APRECIAZA ACEST ARTICOL>>>

Anul 2017 uneşte creştini ortodocsi pe data de 16 aprilie pentru a sărbători Sfintele Pasti.

Alături de sărbătorile de iarnă, sarbatoarea de Paşti este considerata una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Sarbatoarea Sfintelor Pasti este marcată atât prin post şi slujbele speciale ţinute cu acesti prilej, dar şi prin belşugul preparatelor tradiţionale româneşti cum ar fi ouălele roşii, friptura de miel şi cozonacul.

În primele trei zile din Săptămâna Mare, gospodarii ar trebui să îşi întoarcă privirea asupra casei şi gospodăriei ce trebuie maturată, gardurile reparate, şanţurile curatate de namol şi adâncite, dar nici casele nu trebuie să fie uitate, aceste trebuie sa strălucească de curăţenie. Până in ziua de miercuri sunt permise muncile câmpului. După această zi bărbaţii isi ajuta soţiile la treburile gospodăreşti.
oua incondeiate - romania original
Dacă în unele zone din Europa se mai întâlneşte rar şi chiar a dispărut în unele zone, în România a înflorit de la un an la altul acest obicei. Tradiţia spune ca ouăle care se înroşesc în Joia Mare, Joia din săptămâna patimilor, deoarece aceasta este ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit, trebuie să fie culese din cuibare în cea de-a patra miercure a postului – miercurea Paresimilor.

Simbolul oualelor vopsite in rosu
Oul vopsit este simbolul Mântuitorului, care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă, precum puiul de găină ieşit din găoace.În unele zone, tradiţia spune că dacă sunt îngropate câteva ouă înroşite şi sfinţe în gospodărie aceasta o sa fie protejată de grindină şi piatră.

Ouălele încondeiate, tradiţie specific românească, este unul dintre cele mai vechi obiceiuri legate de sărbatorile pascale, obicei mult pronuntat in zona Maramuresului. Deobicei, acestea sunt găurite pentru a scoate conţinutul, abia apoi fiind pictate. Fiecare model are o semnificaţie anume: linia dreaptă verticală = viaţa; linia dreaptă orizontală = moartea ; linia dublă dreaptă = eternitatea ; linia cu dreptunghiuri = gândirea şi cunoaşterea ; linia uşor ondulată = apă, purificarea; spirala = timpul, eternitatea; dubla spirală = legătura dintre viaţă şi moarte.
oua-rosii-romaniaoriginal.info
La ţară, pentru a face model pe ou, înainte de a îl băga în vopsea i se pune o frunză sau este îmbracat în foi de ceapă pentru ca mai apoi sa fie pus într-un ciorap subţire şi scufundat în vopsea.

După cum spune o vorbă din bătrâni: „câte bordeie, atâtea obiceie”. Însă să nu e nimic atât de simplu precum pare. Şi ciocnitul ouălelor are o seminificaţie şi căteva reguli clare. Acesta poartă însemnatatea sacrifiului divin şi cel care ciocneşte este de obicei persoana mai în vârstă (eventual bărbat) rostind cunoscuta formulă „Hristos a inviat!”, la care se răspunde cu “Adevărat a înviat!”.
Ciocnitul-oualor-rosii-romaniaoriginal.info
Se mai spune ca Joia Mare este ziua în care gospodinele trebuie să facă cele mai importante placinte cum ar fi cozonacul cu mac sau nucă, precum şi pasca care este considerată cea mai importantă. De-a lungul vremii au circulat foarte multe reţete pentru pască, însă toate reţetele vorbesc de folosirea celei mai bune faini pentru a ieşi o pască cât mai bună. Aluatul dospit se aşeză în tăvi rotunde speciale pentru pască impletit şi se lasă la crescut. În mijloc se umple cu branză frământată cu ouă, zahăr, stafide. Peste umplutura de branză se asează o cruce facută din acelaşi alut impletit. Secretul pentru a avea o pască cât mai aspectuoasă este să o ungeţi cu galbenuş de ou înainte de o băga în cuptorul bine incins.
pasca-cu-branza-romaniaoriginal
În Vinerea Mare, cel mai cunoscut obicei este trecutul pe sub masa. În acestă zi trupul Mântuitorului este coborat în mormânt pentru ca mai apoi să învie. Această trecere pe sub masă este una simbolică.

Pe masa aşezată în mijlocul bisericii se pune Sfântul Epitaf. El reprezintă un fel de pecete asezată pe Sfântul Mormant. Deci, trecerea pe sub el închipuie chiar intrarea în Sfântul Mormânt.
Unii credincioşi trec o dată pe sub masă, iar alţii de trei ori. Nu există nici un temei pentru a susţine una dintre cele două posibilităţi, dar fiecare are o însemnatate diferită. Dacă prima înseamnă unicitatea sacrificiului, cea de-a doua face referire la cele 3 zile petrcute de Iisus Hristos în mormânt.

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paştilor când sunt puse la punct ultimele pregătiri atât în ceea ce priveşte mâncarea, cât şi in privinta curăţeniei şi hainelor noi ce urmează să fie purtate în ziua următoare. De obicei, în Sambata Mare are loc şi sacrificiul mielului, din carnea caruia se pregătesc mâncăruri tradiţionale: drobul, numit şi cighir, friptura şi borsul de miel.

Sâmbătă seara se spune că fiecare gospodină îşi pregăteşte coşul cu bunătăţi din care sunt nelipsite ouălele înrosite şi pasca, însoţite de o lumânare.

free hit counter code